MUSCAT DE HAMBURG

Origine
Se ignora originea exacta a acestui soi care poarta numele orasului Hamburg, unde se cultiva demult in sere. Din Germania a trecut in Anglia (1860), incat unii ampelografi au avansat ipoteza ca ar fi rezultat din incrucisarea celebrului soi Frankenthal, raspandit la acea vreme in serele din Anglia, cu soiul Muscat de Alexandria. Prin urmare, ar fi un hibrid in F1 intre Muscat de Alexandria si Frankental.

Strugurii
Sunt mari, ramurosi, cu ramificatiile secundare foarte dezvoltate; pedunculul este lung si erbaceu, la fel si restul ciorchinelui. Boabele sunt mari, carnoase, crocante, cu gust puternic de muscat si acoperite cu un strat gros de pruina. In cultura se intalnesc doua biotipuri de Muscat de Hamburg: un biotip cu boabe sferice-usor ovale, colorate uniform in negru-albastrui, considerat cel mai valoros si altul cu boabe elipsoidale, colorate neuniform in rosu-violaceu, mai putin valoros.

Insusirile biologice
Perioada de vegetatie mijlocie 165 -170 zile, timp in care necesita peste 30°C temperatura globala. Are o crestere vegetativa puternica si fertilitate buna, 50-60% din lastari sunt fertili. Este sensibil la meiere si margeluire, fenomene care se manifesta puternic spre varful ciorchinilor. In anii cu conditii climatice nefavorabile, in timpul infloritului, florile nu leaga si cad in masa, acesta constituind defectul major al soiului Muscat de Hamburg. Rezistente biologice: mijlocie la ger (-18°C)slaba la seceta; foarte sensibil la mana, fainare si putregaiul cenusiu al strugurilor. In zonele de ses este puternic atacat de molii.

Cerintele agrotehnice
Muscat de Hamburg are nevoie de multa caldura si insolatie, de aceea se cultiva in conditii bune in podgoriile din zonele colinare subcarpatice. Prefera solurile usoare, bine aprovizionate cu substante nutritive si apa. Pentru asigurarea polenizarii suplimentare, in plantatii se asociaza in sortiment biologic cu soiul Cinsaut: 2 randuri de Muscat Hamburg, 1 rand de Cinsaut cu care se aseamana la struguri. Necesita taiere lunga cu 8-10 ochi, forma de conducere recomandata fiind capul inaltat dr. Guyot. Taierea in cepi de rod duce la diminuarea productiei. Incarcatura la taiere este de 12-15 ochi/m².

Insusirile agrotehnice si tehnologice
Muscat de Hamburg intruneste cele mai inalte insusiri tehnologice, fiind considerat "regele soiurilor de masa". In conditiile ecoclimatice din tara noastra, maturarea strugurilor se realizeaza cu 10-15 zile dupa Chasselas dore (soi de epoca a IV-a). In sudul tarii maturarea strugurilor incepe inca pe la finele lunii august, iar in podgoriile subcarpatice in tot cursul lunii septembrie. Productiile obtinute sunt mijlocii (10-14 t/ha), din care 60-70 % reprezentand productia marfa. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este redusa (10- 15 zile), dupa care boabele se zbarcesc si pierd din aroma. La maturarea deplina, strugurii acumuleaza cantitati mari de zahar (160-170 g/l), aciditatea ramane echilibrata (4,5-5,5 g/l H2SO4), incat strugurii se pot vinifica, obtinandu-se vinuri usoare de masa.

2015 Vigneto Consult. Toate drepturile rezervate. Firma Viticultura ce ofera consultanta in viticultura si vanzari butasi vita de vie